Electrostimularea aplicată terapiei

/în
JUNGHIUL

Un junghi este o durere de scurtă durată, dar usturătoare.

Este posibil să simți o durere într-un mușchi sau într-un grup de mușchi după ce a fost supus unui efort neobișnuit și după ce a rămas încordat o perioadă lungă de timp.

Înțepăturile pot fi cauzate și de o iritare a țesutul muscular.

Ele implică o ușoară disfuncție a musculaturii, deoarece aceasta devine incapabilă să desfășoare eforturi intense în mod normal.

Dacă este tratată, problema dispare în aproximativ 2-3 zile.

Este posibil să simți furnicături în ciuda faptului că ești într-o formă fizică bună. Într-adevăr, cineva poate fi bine antrenat pentru înot, de exemplu, dar nu pentru alergare. Trecerea de la o activitate fizică la alta poate provoca apariția acestei tulburări.

TRATAMENTUL

Puteți trata problema cu căldură profundă sau superficială. De exemplu cu:

  • Diatermie capacitiva (tecarterapie)
  • Infraroşu
  • Sauna
  • Băi fierbinți
  • Terapia radar (tratamentul vechi acum depășit)
  • Băi cu sare
  • Utilizarea de comprese și pături termice calde
  • Masaj delicat pe zona de tratat, pentru a relaxa tesutul muscular si a facilita drenajul

Pe langa aceste tratamente se poate profita de electrostimulare cu programe de relaxare, drenaj si anti-oboseala. Sau combinati programele, folosind o intensitate care nu este prea mare, pentru a evita senzatiile de durere cauzate de frisaturi.

Dacă nu apar plângeri când intensitatea este crescută progresiv, tratamentul poate fi întrerupt și cu un program de vascularizare cu o intensitate mai mare.

CRAMPE

Ele pot apărea ca un spasm muscular din cauza unei contracții involuntare și puternice a mușchilor.

În cazurile de crampe se produce o scurtare puternică însoțită de o durere ascuțită.

Ele pot apărea atât în ​​timpul activității fizice, cât și în repaus (de exemplu în timpul somnului nocturn) în grupuri musculare precum gemenii și, curios, bilateral.

Acestea se pot datora unei încălziri insuficiente sau a unei opriri bruște a activității după un antrenament intens.

Alte cauze sunt reprezentate de eforturile izometrice foarte intense și lipsa sărurilor minerale din organism.

TRATAMENTUL

Este posibil să tratați crampele cu TENS de intensitate scăzută pentru ameliorarea imediată a durerii și să continuați cu un program TENS întârziat care promovează secreția de endorfine pentru a atenua durerea.

Ulterior se va putea folosi electrostimulatorul si ca instrument de prevenire a accidentarilor, imbunatatind microcirculatia intr-o anumita grupa musculara si dedicand timp, dupa fiecare antrenament, unui program de masaj relaxant.

Alte tratamente posibile includ termoterapia profundă și superficială cu diatermie, infraroșu, băi fierbinți și comprese termale sau un masaj intens pe mușchii afectați cu frecări profunde.

CONTRACȚIA

Un mușchi sau un grup muscular suferă o contractură atunci când este rigid și simte durere la palpare.

Excesul de toxine, în special de acid lactic, este una dintre principalele cauze ale acestei tulburări. Dar la fel este și suprasolicitarea mușchilor, deoarece provoacă frecare severă între miofibrile, provocând iritații dureroase.

Durerea apare imediat după antrenament sau într-o formă progresivă dar intensă după un timp scurt.

În acest caz, zona nu trebuie masată imediat deoarece uneori o contracție musculară intensă în timpul sau după efort este un mecanism de apărare. In consecinta, contractura ar putea fi o mica ruptura fibrilara care s-ar agrava odata cu executarea unui masaj.

TRATAMENTUL

Se recomanda folosirea TENS, setata initial pe un program de vascularizare, pentru a imbunatati microcirculatia si a determina mobilizarea substantelor toxice acumulate in muschi si, ulterior, pe un program de decontractie, care ajuta la reducerea durerii.

Intensitatea trebuie ajustată astfel încât să nu provoace cel mai mic disconfort.

Programul de vascularizare poate fi folosit și ca mijloc de prevenire.

Se poate continua tratamentul cu TENS endorfinic, pentru ca durerea sa fie tinuta sub control.

La început, aplicarea de comprese reci poate fi, de asemenea, utilă, în timp ce ulterior diatermia, infraroșu și hidroterapie.

Un masaj de drenaj poate ajuta la eliminarea acidului lactic și a altor reziduuri ale efortului fizic.

În plus, se recomandă odihnă și, odată ce durerea a dispărut, reluarea treptat a antrenamentului.

i-TechPhysio 4

Elemente esențiale ale unui electrostimulator și aplicarea acestuia

/în
ELECTROZII PENTRU TRANSMISIE TRANSCUTANATĂ

Sunt un element fundamental pentru obținerea celor mai bune rezultate prin electrostimulare musculară.

Utilizarea corectă îmbunătățește senzația corporală în timpul tratamentului și permite electrozilor să reziste mai mult, evitând cheltuieli inutile. Pe de alta parte, in multe ocazii utilizarea lor incorecta este cauza neobtinerii beneficiilor dorite.

Este important să evitați detașarea electrozilor trăgându-i de cablu, pentru a nu provoca rupere.

In orice caz, chiar daca esti atent, in timp aderenta electrozilor scade, apare deshidratarea si gelul se usuca, pierzand aderenta si conductivitate.

După utilizare, electrozii trebuie întotdeauna introduși în punga lor de plastic, aplicând puțină presiune cu degetele pentru a elibera aerul rămas înăuntru.

Electrozii trebuie depozitați conform prescripțiilor indicate în instrucțiunile de utilizare, cu o atenție deosebită referințelor de temperatură și umiditate relativă.

CABLURI ȘI CONEXIUNI ALE STIMULATORULUI

Dispozitivul trebuie tratat cu prudență și depozitat cu grijă.

În general, se acordă multă atenție dispozitivului, generatorului. In realitate, este necesar sa se acorde atentie tuturor componentelor deoarece daca cablurile nu sunt in stare buna se pierde eficacitatea si siguranta intregului tratament.

Este important să le păstrați în recipientul în care se aflau când le-ați cumpărat și este la fel de important să le pliați ușor pentru a evita încordarea sau răsucirea lor care ar putea rupe fibrele electrice.

Atât la introducerea mufei în electrod, cât și la conectarea conectorului la electrostimulator, trebuie avut grijă și făcut cu delicatețe. Orice mișcări bruște sau mișcări efectuate cu presiune excesivă pot deteriora componentele.

AVERTIZĂRI
  • Verificați poziția și semnificația tuturor etichetelor plasate pe echipament;
  • Nu deteriorați cablurile care conectează electrozii, evitați de asemenea înfășurarea cablurilor în jurul dispozitivului;
  • Nu utilizați aparatul dacă constatați vreo deteriorare a acestuia sau a accesoriilor (cabluri deteriorate): contactați producătorul conform descrierii din paragraful „Asistență”;
  • Evitați utilizarea sistemului de către persoane care nu sunt instruite adecvat, citind manualul;
  • Evitați utilizarea în medii umede;
  • În timpul terapiei, utilizatorul este sfătuit să nu poarte obiecte metalice;
  • Este interzisă poziționarea electrozilor astfel încât fluxul de curent să traverseze zona cardiacă (ex: un electrod negru pe piept și un electrod roșu pe omoplați);
  • Este interzisă utilizarea aparatului cu electrozi plasați pe sau în apropierea rănilor sau lacerațiilor pielii;
  • Se interzice amplasarea electrozilor pe sinusurile carotide (artera carotidă), organele genitale;
  • Este interzisa amplasarea electrozilor in apropierea ochilor si a nu lovi globul ocular cu curentul furnizat (un electrod diametral opus celuilalt fata de ochi); păstrați o distanță minimă de 3 cm. din globul ocular;
  • Electrozii cu secțiune inadecvată pot provoca reacții ale pielii sau arsuri;
  • Nu folosiți electrozii dacă sunt deteriorați chiar dacă aderă bine la piele;
  • Utilizați numai cabluri și electrozi furnizați de producător;
  • A nu se utiliza atunci când electrodul nu mai aderă la piele. Folosirea repetată a acelorași electrozi poate compromite siguranța stimulării, de fapt poate provoca înroșirea pielii care persistă la câteva ore după terminarea stimulării;

Producătorul este responsabil pentru performanța, fiabilitatea și siguranța aparatului numai dacă:

  • Orice completări, modificări și/sau reparații sunt efectuate de personal autorizat;
  • Sistemul electric al mediului în care este introdus T-One Medi Sport respectă legile naționale;
  • Aparatul este utilizat cu respectarea strictă a instrucțiunilor de utilizare cuprinse în acest manual.
PIELE

Electrodul intră în contact cu pielea și trebuie să adere de aceasta pe toată suprafața sa.

Porțiunea de piele pe care este aplicat electrodul trebuie să rămână curată nu numai pentru a păstra starea bună a electrozilor, ci și pentru a se asigura că curentul nu întâmpină rezistență suplimentară pe măsură ce trece.

Deoarece curentul trebuie să treacă prin piele pentru a ajunge la nervul motor, orice în cale va crea rezistență la fluxul electric.

Dacă cantitatea de păr nu este excesivă, nu este necesar să te bărbierești; dacă nu, mai bine fă-o.

În plus, nu se recomandă aplicarea electrozilor înainte de a trece câteva ore după depilare. În caz contrar, va exista o senzație de disconfort în zona proaspăt rasă.

POSTURA CORPULUI

Antrenamentele neuromusculare pot fi efectuate în mai multe poziții și cu unghiuri diferite, pentru a lucra la putere maximă în cea mai interesantă parte a mișcării.

În special, sportivii la nivel competitiv vor trebui să ia în considerare gama de mișcare și aplicarea forței maxime în acele unghiuri precise care îi interesează cel mai mult în funcție de sportul pe care îl practică.

În mod similar, se poate lucra flexibilitatea, în funcție de unghiul format de pârghiile osoase și de grupa musculară pe care se lucrează.

Corpul formează un întreg și, pentru a obține cele mai bune rezultate, ar fi convenabil să aveți niște cunoștințe, deși de bază, de biomecanică și anatomie. În caz contrar, un kinetoterapeut sau un antrenor atletic poate ajuta. Vă va permite să înțelegeți cum unele articulații afectează alte articulații, unii mușchi afectează alți mușchi și cum, de exemplu, pentru a antrena gemenii nu contează doar poziția gleznei, ci și cea a genunchiului.

Conștientizarea acestor principii vă va permite să profitați la maximum de potențialul antrenamentului cu electrostimulare.

i-TechPhysio 4

Electrostimulare – Caracteristici ale impulsului electric

/în

Impulsul electric este un flux de electroni (curent electric) generat de o diferență de potențial (în mod normal de la un punct încărcat negativ la un punct încărcat pozitiv) care trec prin materie solidă, lichidă sau gazoasă.

Intensitatea, durata și frecvența pulsului de stimulare pot fi ajustate.

Un program de electrostimulare este alcătuit dintr-o serie de impulsuri reglate pe baza parametrilor descriși mai sus și emise pentru un anumit interval de timp (de obicei câteva minute).

Intensitatea acestor impulsuri este cu adevărat scăzută, iar durata fiecărui impuls individual este infinit de mică (câteva zeci de milionimi de secundă!). În ciuda acestui fapt, efectul asupra mușchilor este surprinzător: impulsuri foarte mici reușesc să contracteze mușchiul ca o mașină de sală și chiar mai mult, toate cu siguranță maximă.

Puterea (măsurată în wați) a unui impuls depinde de tensiune (măsurată în volți) și de intensitatea curentului (I).

Valoarea puterii poate fi calculată prin înmulțirea tensiunii cu intensitatea curentului.

Putere = Tensiune x Intensitate

sau

P[W] = V[V] x I[A]

Cu aceeași putere, prin reglarea intensității și tensiunii (cunoscute în jargon și sub denumirea de amperaj și tensiune) se reglează amplitudinea și intensitatea semnalului electric.

Frecvența impulsului electric măsoară de câte ori se repetă impulsul într-o secundă și se măsoară în herți (Hz). 1Hz înseamnă 1 impuls pe secundă, 50Hz înseamnă 50 de impulsuri pe secundă.

Corpul uman funcționează datorită impulsurilor electrice generate de creier și transmise prin nervi. Aceste impulsuri generate de creier, prin intermediul sistemului nervos central și prin neuroni, furnizează „semnalul” care generează mișcarea voluntară sau involuntară a mușchilor.

Așa cum se întâmplă într-o baterie, în corpul uman o reacție chimică (combinația de alimente, oxigen și temperatură) generează diferența de potențial necesară pentru a genera un impuls.

Cu ajutorul unui electrostimulator este posibil să gestionezi acești parametri și să inițiezi mișcarea unui mușchi „din exterior”, fără ca creierul să o comandă.

Electrostimulatorul permite contracția și relaxarea continuă a mușchilor corpului, ceea ce îl face deosebit de potrivit pentru utilizarea în sport și reabilitare.

GESTIUNEA IMPULSULUI ELECTRIC CU AJUTORUL UNUI STIMULATOR ELECTRIC

Prin gestionarea următorilor parametri se poate alege să se lucreze în principal pe fibrele musculare rapide, pe cele lente sau pe ambele. De asemenea, puteți alege dacă doriți:

– Obțineți un efect relaxant sau stimulant

– Dezvoltați forța, rezistența sau viteza

– Îmbunătățește vascularitatea și microcirculația

FRECVENȚA PULSULUI

Este unul dintre cei mai importanți parametri, deoarece vă permite să decideți ce fibre musculare să activați.

Frecvența indică de câte ori este produs stimulul într-o secundă.

Această cadență ritmică va stimula fibrele musculare lente la frecvențe inferioare și cele rapide la frecvențe mai mari.

Deși nu este singurul parametru de luat în considerare, există o relație între frecvența impulsului și tipul de fibre musculare care trebuie implicate:

Dacă doriți să vă îmbunătățiți rezistența musculară, va trebui să lucrați cu o gamă de frecvență cuprinsă între aproximativ 15 Hz și 40 Hz Între
40 Hz și 70 Hz ambele tipuri de fibre (lent și rapid) sunt activate
Cu frecvențe între 70 Hz și 120 Hz stimuleaza intens fibrele musculare rapide
Prin cresterea intensitatii stimulului si a frecventei acestuia se apropie de o contractie tetanica, stimularea devine foarte rapida si nu are loc relaxarea muschiului. Consecința este că sunt recrutate mai multe fibre musculare, rezultând o contracție foarte puternică.

TIMPUL PULSULUI (SAU LĂȚIMEA)

Indică durata de timp a unui singur stimul.

Timpul pulsului este măsurat în microsecunde.

În conformitate cu legea lui Weiss, care raportează amplitudinea impulsului de intensitatea aplicată și de durata acestuia, se dezvoltă conceptul de cronaxie (din grecescul chronos, timp și axia, valoare), adică durata minimă necesară pentru ca un stimul să producă. o contracție cu o intensitate de curent egală cu dublul reobazei.

Reobaza este intensitatea curentului necesar pentru a atinge pragul de excitație musculară.

Nu toți nervii și nici toți mușchii au aceeași valoare cronaxială.

Aceasta înseamnă că fiecare mușchi are nevoie de o anumită lățime a pulsului pentru a obține o contracție și cu cât lățimea pulsului depășește mai mult cronaxia mușchiului, cu atât contracția va fi mai puternică.

Acești parametri sunt deja cuprinși și predeterminați în majoritatea electrostimulatoarelor profesionale și în unele pentru uz personal și casnic.

INTENSITATEA SAU LĂȚIMILE PULSULUI

Amplitudinea se măsoară în Amperi, unitatea de măsură de bază pentru intensitatea curentului electric.

Curenții electrici neuromusculari care provoacă contractarea fibrelor sunt măsurați în miliamperi.

Când folosiți un electrostimulator, este foarte important să cunoașteți senzațiile pe care le produce și la care se face referire în termeni de praguri:

  • Pragul senzorial este cel în care curentul începe să fie perceput
  • Pragul motor este locul unde incepi sa observi primele contractii
  • Pragul durerii este punctul în care durerea începe să se simtă

În timpul utilizării unui electrostimulator este esențial să se evite producerea oricărei senzații de durere.

Munca trebuie programată astfel încât să se deplaseze mereu între pragurile motor și durere, fără a ajunge vreodată la acesta din urmă.

Lucrul la pragul motor recrutează mai puține fibre, dar creșterea amplitudinii impulsului împreună cu utilizarea frecvenței adecvate recrutează mai multe fibre și provoacă adaptări fiziologice mai intense.

RAPORTUL ÎNTRE CONTRACȚIE ȘI REPAOS

Câte secunde vrem să menținem un mușchi contractat?

Și cât timp durează până la următoarea contracție?

Durata contracției se măsoară în secunde și indică timpul în care stimulul menține mușchiul contractat.

Timpul de odihnă este, prin definiție, intervalul de timp dintre o contracție și următoarea.

Durata timpului de odihnă depinde de obiectivul stabilit. Dacă vrei să antrenezi rezistența, de exemplu, timpii de odihnă vor fi mai lungi decât într-un antrenament anaerob.

Intensitatea ridicată, frecvențele înalte și timpii scurti de odihnă generează un anumit efort muscular și impun organismului să se adapteze mai rapid. Frecvențele joase, între 2 Hz și 8 Hz, în schimb, produc un efect relaxant și susțin faza de recuperare după efort.

i-TechPhysio 4

Electrostimulare și contracție voluntară

/în

Pentru a efectua o contracție musculară voluntară, creierul generează un impuls electric care se deplasează de la sistemul nervos central la cel periferic, pentru a ajunge la placa motorie. Aici impulsul electric intră în mușchi și declanșează reacția actină/miozină care permite contracția musculară.

Placa terminală motorie (sau sinapsa neuromusculară) este zona de contact dintre fibra nervoasă și fibra musculară, prin care impulsul trece de la un tip de celulă la altul (de la nerv la mușchi).

Este un proces foarte complicat și foarte rapid, în care neuronii transmit stimulul electric în lanțuri, printr-un proces de polarizare și depolarizare de la un neuron la altul, până la atingerea plăcii motorii a mușchilor de stimulat și obținerea unei contracții. Această contracție va fi mai mult sau mai puțin puternică, în raport cu mărimea impulsului inițial care pleacă de la creier.

Stimularea electromusculară furnizează o descărcare la nivelul pielii care se deplasează în sus pe nervul motor și induce o descărcare în placa motorie, determinând contractarea acesteia. Prin urmare, trebuie atins un prag de stimul suficient pentru a avea loc o contracție minimă. Prin urmare, este nevoie de o anumită cantitate de „curent”. Sub prag contracția nu va avea loc, în timp ce pe măsură ce intensitatea stimulului crește, contracția sau intensitatea mișcării va crește și ea. Cu cât este mai mare intensitatea impulsului, cu atât sunt implicate mai multe fibre musculare (implicare spațială).

În generarea impulsului electric, electrostimulatorul „înlocuiește” creierul. Atât contracția voluntară, cât și cea obținută prin impulsuri electrice exogene produc același rezultat final: o contracție neuromusculară.

Implicarea voluntară:  este de o importanță fundamentală implicarea mușchiului în timpul unei contracții induse de electrostimulare. Această activitate voluntară, simultană cu contracția pasivă, aduce două avantaje:

  • Reducerea senzației de disconfort legată de trecerea impulsurilor electrice, ceea ce vă permite să creșteți intensitatea și să implicați mai multe fibre musculare
  • Declanșarea unui proces proprioceptiv: sistemul nervos central învață să stimuleze voluntar o cantitate mai mare de fibre musculare chiar și după exerciții pasive cu electrostimulator

Pentru o mai mare siguranță a stimulării, se recomandă efectuarea exercițiilor cu electrostimulatorul în mod izometric, adică cu articulația nemișcată, pentru a evita supraîncărcarea articulațiilor în sine (valabil în special după o leziune a ligamentelor sau a meniscului).

i-TechPhysio 4

Magnetoterapia, kinetoterapia instrumentală

/în

În domeniul kinetoterapiei de reabilitare se pot folosi tehnici care folosesc mijloace fizice sau instrumentale (aparate electromedicale) care ajută la stimularea echilibrului și/sau a reflexelor motorii și a funcțiilor musculo-scheletice.

Kinetoterapie instrumentală se bazează pe utilizarea căldurii, luminii laser, curenților electrici, undelor electromagnetice, ultrasunetelor etc., pentru tratarea diferitelor afecțiuni ale sistemului musculo-scheletic.

Magnetoterapia este unul dintre mijloacele fizice utilizate în kinetoterapie instrumentală, în domeniul fizioterapiei.

Altele sunt electroterapie, ultrasunete, laserterapie, diatermie, termoterapie.

Magnetoterapia este implementată printr-un dispozitiv electronic (instrument) capabil să emită câmpuri electromagnetice, transferate pacientului prin aplicatoare ergonomice specifice, numite solenoizi. Aceste aplicatoare învelesc zonele musculo-scheletice specifice implicate în aplicarea terapiei.

Există două moduri principale de a emite câmpuri magnetice produse de circuitele electronice:

  • Magnetoterapie de joasă frecvență și intensitate mare, măsurată în Gauss (G)
  • Magnetoterapie de înaltă frecvență și de joasă intensitate, măsurată în miliWați (mW)

Ambele tehnici produc câmpuri electromagnetice pulsate (PEMF). Sunt câmpuri electromagnetice deoarece sunt produse de un circuit electronic care generează un curent pulsat emis cu o frecvență controlată. Magnetoterapia actioneaza la nivel celular restabilind echilibrul „energetic” al celulei.

Celulele, fiind organisme vii, au „energie”. Membrana celulară permite trecerea nutrienților datorită diferenței de potențial electric dintre peretele interior și exterior al membranei în sine. Această diferență de potențial intra-extracelular poate fi între -70mV și -90mV (până la -120mV în cazul celulelor cardiace).

Când celulele se îmbolnăvesc, din cauza unei infecții sau traume sau din orice altă cauză,  își pierd o parte din încărcătura energetică . Diferența de potențial este redusă (la -50mV celula este descărcată, la -40mV suferă), împiedicând schimbul de substanțe între exteriorul și interiorul celulei. Acest lucru accelerează procesul de îmbătrânire celulară. Scopul magnetoterapiei este tocmai acela de a restabili diferența de potențial, în special repolarizarea structurii celulare, pentru a  recupera echilibrul fiziologic al celulei și a o reactiva .

Din acest motiv, vorbim adesea și de biostimulare celulară.

Printre principalele aplicații terapeutice găsim:

  • Osteoporoza
  • Fracturi
  • Dureri de col uterin
  • Distorsiuni
  • Contracturi musculare
  • Dureri lombo-sacrale
  • Osteonecroza
  • Osteoartrita/artrita
  • Întârzieri de calcificare
  • Algodistrofie
  • Epicondilita/Epitrocleita
  • Dureri musculare
  • Reumatism
Magneto X